- perceptíbil
- adj. m., pl. perceptíbili; f. sg. perceptíbilã, pl. perceptíbile
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
perceptíbil
Look at other dictionaries:
perceptibil — PERCEPTÍBIL, Ă, perceptibili, e, adj. 1. Care poate fi sesizat prin reflectare nemijlocită, cu ajutorul simţurilor. 2. (Rar; despre impozite sau taxe oficiale) Care poate fi încasat. – Din fr. perceptible. Trimis de ana zecheru, 09.03.2004. Sursa … Dicționar Român
imperceptibil — IMPERCEPTÍBIL, Ă, imperceptibili, e, adj. Care nu poate fi perceput; p. ext. care este abia perceptibil, care trece aproape neobservat, insesizabil. – Din fr. imperceptible. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Imperceptibil ≠ perceptibil… … Dicționar Român
perceptibilitate — PERCEPTIBILITÁTE s.f. Faptul de a fi perceptibil (1). – Din fr. perceptibilité. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 perceptibilitáte s. f., g. d. art. perceptibilităţii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … … Dicționar Român
comă — CÓMĂ1, come, s.f. Pierdere totală prelungită a cunoştinţei, a sensibilităţii şi motricităţii, asemănătoare cu un somn adânc, provocată de o ruptură a vaselor creierului, de diabet, de uremie sau de alte boli. ♦ (impr.) Agonie. ♢ (arg., loc adj.… … Dicționar Român
concret — CONCRÉT, Ă, concreţi, te, adj. (Adesea substantivat) Care poate fi perceput cu simţurile; real; care exprimă obiecte perceptibile prin simţuri. ♢ Muzică concretă = muzică realizată pe baza sunetelor concrete (muzicale sau zgomote) prelucrate cu… … Dicționar Român
discret — DISCRÉT, Ă, discreţi, te, adj. I. 1. (Despre oameni) Care ştie să păstreze o taină ce i s a încredinţat; care este rezervat, reţinut în vorbe şi în acţiuni. ♦ (Despre acţiuni, manifestări ale oamenilor) Caracteristic omului discret (I 1). ♦… … Dicționar Român
redus — REDÚS, Ă, reduşi, se, adj. 1. Scăzut, micşorat, diminuat (ca proporţii, cantitate, intensitate, valoare). ♦ (Despre funcţii şi expresii algebrice) Asupra căreia s a efectuat operaţia pentru obţinerea celei mai simple forme; simplificat. 2.… … Dicționar Român
clar — CLAR, Ă, clari, e, adj. 1. (Despre imagini vizuale) Care se distinge bine, desluşit; vizibil; (despre ape) limpede; (despre surse de lumină) care împrăştie o lumină limpede, strălucitoare. ♢ (Substantivat, n.) Clar de lună = lumină strălucitoare… … Dicționar Român
fenomen — FENOMÉN, fenomene, s.n. 1. Manifestare exterioară a esenţei unui lucru, unui proces etc., care este accesibilă, perceptibilă în mod nemijlocit. 2. Proces, transformare, evoluţie, efect etc. din natură şi din societate. ♦ Fapt. 3. Aspect,… … Dicționar Român
fin — FIN1, Ă, fini, e, adj. 1. Care este foarte mic; (mic şi) delicat, plăcut la aspect, gingaş. ♦ (Despre ţesături) Foarte subţire (şi străveziu) 2. De (cea mai) bună calitate (în ce priveşte materialul şi execuţia). ♦ (Rar; despre metale) Curat, pur … Dicționar Român
